Primaria Comunei Bălilești / CIF: 4122124
Strada Principală, Nr. 169, Com. Bălilești, Jud. Arges
Tel / Fax: (004) 024 856 2080
Email: registratura@primariabalilesti.ro
  

Education and culture

Topic:

Education and culture  / Culture



 

Căminul Cultural Băjești


Căminul Cultural Băjești


Căminul Cultural Băjești înființat în anul 1952 și condus de o serie de activiști ai vremii cunoaște o activitate culturală intensă între anii 1956-1975 având ca director pe învățătorul Titi Alexandrescu. Activitatea Căminului Cultural Băjești condusă pe rând de învățător Boteanu, prof. Nicolae Pantazică și învățător Ciopec Ion a atins apogeul vieții culturale și artistice îndeosebi odată cu participarea formațiilor proprii la marile festivaluri ale vremii. Protagonistul neobosit al acestor activități este prof. Nicolae Pantazică, personalitate cu înaltă vocație literară, culturală și artistică. În această perioadă au fost câștigate și numeroase premii: trei premii I la Festivalul de satiră și umor ,,Tudor Mușatescu’’ (1980, 1982, 1986); locul IV în anul 1983 și titlul de laureate la faza națională; prezența Grupului vocal bărbătesc în finala aceluiași concurs național; premiul II pe județ în 1983 la Festivalul de obiceiuri strămoșești.

Construcția Căminului Cultural Băjești a fost reabilitată și modernizată în anul 2010, are o suprafață de 318 mși dotări corespunzatoare desfașurării activităților culturale poate așa cum nu au fost niciodată (iluminat interior modern, sistem de încălzire electric, instalație de apă, grupuri sanitare, mobilier). De apreciat rămâne și aportul adus în domeniul vieții culturale de intelectualii Lungan Constantin, Predan Ion, Titi Alexandrescu și cetățenii Rădescu Nicolae, Toma Ion, Bucura Gheorghe, sub îndrumarea aceluiași prof. Nicolae Pantazică, care a scris textele multor scenete și brigăzi artistice.

În căminul cultural a funcționat cinematograful sătesc, o oportunitate și o atracție culturală în același timp pentru cetățenii satului.


Căminul Cultural Poienița


Căminul Cultural Poienita


Construit în anul 1953 de către colectivitatea locală organizată în comisii pe sate de strângere a fondurilor necesare și cu aportul unor meșteri zidari și dulgheri ca Bucurescu Florica și Tica Bucurescu, căminul cultural Poienița a devenit în timp un important loc de desfășurare a activităților cultural-artistice și distractive pentru cetățenii satelor Poienița, Golești, Ulita și Priboaia. Și astăzi mai există în amintirea multora dintre noi bucuria participării alături de prieteni, părinți și copii la îndrăgita horă de zi a satului sau a balului de sâmbăta seara. Astăzi, reabilitat și dotat cu mobilier nou, sonorizare, lumini, grupuri sanitare moderne pe baza unui Proiect finanțat din fonduri europene în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală a României.

Primului director al Căminului Cultural Poienița prof. Ghetu Condrad, i-a urmat la conducere învățătoarea Zgardea Elena. În perioada dumneaei la conducerea căminului cultural viața culturală a fost cea mai înfloritoare cu o paletă largă de activități cu formații de dansuri populare, interpreți, un cor pe două voci care au reprezentat localitatea la concursuri și festivaluri.

Rând pe rând intelectuali ca profesor Nițescu Vasile, prof. Cârlănaru Ionel, învățător Bucurescu Ion, au condus activitatea căminului cultural cu foarte bune rezultate.

După 1989, când pe ușile multor cămine culturale din țara au fost puse lacăte, iar unora le-au schimbat chiar destinația de folsință, în comuna Bălilești doar căminul cultural Poienița, prin preocuparea directorului Ion Bucurescu și ajutat de prof. Mariana Popescu, viața culturală a căminului a putut continua având și unele formații artistice participante la fazele diferitelor concursuri și festivaluri.

Astăzi cu dotările destul de scumpe, cu modernizările la interior și exterior, cu grupuri sanitare moderne, Căminul Cultural de la Poienița este un cadru corespunzator pentru desfășurarea, mai ales în rândul elevilor a activităților culturale, dar și pentru cetățenii întregului sat.

Și la Poienița, de-a lungul timpului a funcționat ca activitate în cadrul căminului cultural cinematograful sătesc, o atracție deosebită la vremea respectivă. La Poienița căminul cultural a fost o bună gazdă pentru desfășurarea multor activități organizate de Asociația Tinerețea și Prietenia (Fii Satului, Ziua Recunoștinței, Omagiul dascălilor etc.).

 

Căminul Cultural Bălilești 

Încă din anul 1930 la Școala din Bălileşti, sub conducerea membrilor corpului didactic de la momentul respectiv, au luat fiinţă şezători culturale ce se ţineau în serile lungi de iarnă. Programul acestor şezători ce se ţineau săptămânal joi seara, consta în recitări, coruri pe una sau mai multe voci, ghicitori, piese de teatru, jocuri naţionale etc. executate de elevii şcolii sau absolvenţi de-ai ei, presărate cu sfaturi sau conferinţe spre folosul sătenilor. Alteori aceste şezători se făceau numai pentru lucru şi câteva coruri care să distreze puţinii participanţi, sau mai bine zis, participantele, căci în majoritate veneau mai mult femei.

În vacanţe, sala şcolii devenea neîncăpătoare, căci atunci participa şi tineretul plecat la studii în oraşe.

Astfel, se născu nevoia unui cămin cultural care luă fiinţă la 1 ianuarie 1935 sub denumirea „Căminul Cultural Erou Slt. Gh. Nicolescu”, aşa cum hotărâse tineretul intelectual la consfătuirea avută în interior, în amintirea unuia din fiii satului ce-şi jertfise viaţa în război 1916-1918.

Neavând local propriu, i s-a pus la dispoziţie, spre folosinţă, o sală mare cu mobilierul necesar de către Banca Populară. Preşedinte al Consiliului a fost numit Pr. Luca Nicolescu, iar vicepreşedinteînvăţătorul Aurel Ionescu.

Realizările Căminului Cultural de la înfiinţare şi până în prezent sunt numeroase. Biblioteca Căminului Cultural a luat fiinţă chiar din anul I cu cărţi şi reviste donate de Fundaţia Culturală Regală, precum şi de diferiţi fii binevoitori ai satului. Treptat-treptat, numărul volumelor s-a mărit, aşa încât astăzi numără 1350 de volume, în afară de diferite reviste. Fundaţia culturală a adus contribuţia sa şi prin abonamente gratuite la revistele ”Căminul Cultural”, „Albina”, „Drum nou” etc.

În al II-lea an de la înfiinţare, prin stăruinţa membrilor sfatului şi cotizaţii, Căminul a fost înzestrat cu un aparat de radio cu 8 lămpi, care stă la dispoziţia sătenilor, învăţătorilor şi elevilor şcolii. În anul 1942 acel aparat a fost înlocuit cu un aparat mai mare cu 5 lămpi marca „Blannpunkt” dat spre folosire de Ministerul Propagandei Naţionale în urma stăruinţei Domnului Mihail D. Isbăşescu, profesor, încadrat şi la acest minister.

La şezători, duminica şi sărbătorile, dar mai ales ale Crăciunului şi Paştelor, au loc la Cămin audiţii de radio, la care sătenii participă în număr destul de însemnat.

În anul 1937 a donat suma de 3000 de lei pentru ajutorarea sinistraţilor, în urma grindinei neobişnuit de mare (mărimea oului) căzută în acel an care a distrus livezile de pomi şi întreaga recoltă din acel an.

A ridicat în comună trei troiţe lucrate în stejar sculptat în vara anului 1938.

O notiţă apărută în revista „Căminul Cultural” din aprilie 1939 scrie despre activitatea acestui cămin.

„Căminul cultural Slt. Gh. Nicolescu” din Bălileşti, Muscel.

„Cu ocazia cercetărilor noastre efectuate în comuna Bălileşti în zilele de 8-9 septembrie 1938 de domnii Dr. Georgescu şi Dr. Vasiliu, dumnealor au mulţumit Căminului Cultural pentru activitatea culturală pe care o desfăşoară în comună şi sprijinul preţios dat educaţiei sanitare şi igienice a locuitorilor. De asemenea, dl. colonel Matei Velcescu, prefectul judeţului, a inspectat comuna Bălileşti şi a constatat că această comună este una dintre frumoasele şi bine gospodărite comune. Cooperativa şi Căminul Cultural de sub conducerea pr. Luca Nicolescu sunt nişte instituţii care fac fală comunei şi aduc un real folos gospodăresc şi intelectual cetăţenilor din comună precum şi acelor din vecinătate.”

Văzând timpurile grele prin care trecem şi înţelegând nevoia imperioasă de a ajuta pe copil în dezvoltarea sa, în anul şcolar 1942-1943 a susţinut pe tot timpul anului cantina şcolară cu fonduri realizate din serbări ori donaţii. De asemenea. La Sărbătorile Crăciunului şi Paştelor a ajutat pe copiii sărmani cu încălţăminte şi câte ceva de ale îmbrăcămintei. Căminul are un muzeu de obiecte vechi în formare.


MANIFESTĂRI CULTURALE ALE CĂMINULUI

Potrivit înaltului scop pentru care a fost creat Căminul, conducătorii săi au căutat şi caută să realizeze pe cât mai mult posibil programul fixat. Astfel, încă de la înfiinţare are un cor format dintineret, elevi şi absolvenţi ai şcoalei ori elevi de curs secundar în vacanţă, care dă răspunsurile Sf. Liturghii la biserică ori dă concursul său neprecupeţit la diferitele manifestări culturale ce au loc în comună.

Acest cor împreună cu echipa de jocuri au participat la concursul de joc ori cântec românesc ce a avut loc pe arena ANEF la sărbătoarea tineretului român. Şezătorile au fost, de asemenea, continuate, iar la sfârşitul lor, bibliotecarul împrumută cărţi şi reviste sătenilor, dând explicaţiile necesare.

Prin serbări cu un bogat program artistic, s-a căutat a se mări pe cât mai mult posibil fondurile Căminului din care, aşa cum am mai spus, au fost ajutaţi copiii de şcoală şi cei nevoiaşi.

Până în anul 1989 Căminul Cultural Bălilești și-a desfășurat activitatea în actuala clădire, corp comun cu cea a primariei, care a servit drept spațiu pentru numeroasele activități desfășurate cu cetățenii și pentru cetățeni, spectacole cu artiști consacrați din județ și din țară cât și pentru organizarea de serbări școlare, consfatuiri și conferințe pe diferite teme, dar și pentru petreceri ocazionate de nunți, botezuri, aniversări și alte evenimente din viata cetățenilor satului Bălilești.

Proiecția de filme pe ecran realizată de cinematografia Argeș și aduse la cunoștința publicului cu ajutorul caravanei cinematografice a reprezentat o preocupare constantă în cadrul programului de activități ale căminului cultural.

Astăzi construcția căminului este una modernă cu încălzire centrală, tâmplarie de termopan, pardoseli din gresie cu apă curentă și grup sanitar, având o suprafață de 197 m2. Căminul Cultural Bălilești este organizat ca instituție de sine stătătoare, este încadrat cu două posturi retribuite, functionează pe baza unui proiect de management, este subvenționat de Primăria Bălilești și are subordonare directă Consiliului Local și ordanatorului principal de credite - primarul comunei Bălilești.

Conducerea Căminului Cultural Bălilești a fost asigurată până în anul 1989 de o serie de cadre didactice. Dintre aceștia amintim: învățătorul Gigi Pantazescu, prof. Florin Măndescu, prof. Pantazică Nicolae, prof. Ghinea Stelian, Grosaru Gheorghe.